În tipicul slujbelor bisericeşti, Postul Mare sau Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi mai aspru post din calendar, începe cu rostirea unei rugăciuni.
Azi începe Postul Mare, o perioadă de abstinenţă şi de rugăciune care se va finaliza cu sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paşti.
În prima săptămână, în biserici va fi oficiat Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, iar de miercuri se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfinţite.
Iată rugăciunea care se rosteşte la începutul acestei perioade:
„Nădejdea tuturor marginilor pământului şi a celor ce sunt departe pe mare, Dumnezeul nostru, Care mai înainte ai rânduit prin Legea cea veche şi cea nouă aceste zile de post, la care ne‑ai învrednicit acum să ajungem;
de la Tine cerem şi Ţie ne rugăm, întăreşte‑ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim într‑însele cu bună nevoinţă, spre slava numelui Tău celui sfânt şi spre iertarea păcatelor noastre, pentru omorârea patimilor şi stârpirea a tot păcatul,
pentru ca prin pocăinţă împreună cu Tine răstignindu‑ne şi îngropându‑ne, să ne sculăm din faptele cele moarte şi să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta în toate zilele noastre.
Că Ţie se cuvine a ne milui şi a ne mântui pe noi, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie slavă înălţăm, împreună şi Celui fără de început al Tău Părinte şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”
Postul nu înseamnă doar o înfrânare de la carne, produse lactate, ouă sau băuturi alcoolice, ci şi o înfrânare spirituală a omului de la a săvârşi sau gândi răul. Marii duhovnici ne recomandă să fim atenţi la latura sufletească a postului.
Rostul postului este de a uşura o legătură a omului cu Dumnezeu, pentru ca să poată face creştinul rugăciunea lui mai cu uşurinţă şi să împace pe Dumnezeu, dar şi pentru ca să omoare poftele trupeşti şi să câştige harul lui Dumnezeu.
În această perioadă, este bine să spui şi Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, considerată cea mai puternică din Postul Paştelui:
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie.
Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-l mie, robului Tău.
Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin!”
