Degeaba încerci să mă ţi lângă tine dacă ești departe de sufletul meu.Dacă nu mai putem salva nimic, lasă-mă să plec.Uneori, oricât de greu ne-ar fi, trebuie să renunțăm la oamenii pe care îi iubim și pentru care am da orice să-i avem aproape.

Degeaba te zbați încercând parcă să muți munții din loc dacă pentru mine care până de curând erai totul acum nu te mai iubesc. Te voi respecta, îmi va fi greu să mă separ de tine pentru ca te-am iubit enorm și am trăit cele mai frumoase momente, însă, mai devreme sau mai târziu,voi reusi sa nu mai simt lipsa ta. Acum, chiar dacă fizic încă esti lângă tine, sufletul meu nu te mai simte lângă el.

Degeaba pui întrebări ce nu-și mai găsesc răspunsul, căci timpul lor a trecut, iar tot ce am fi putut salva s-a năruit odată cu certurile nerezolvate, cu nemulțumirile care ne-au încărcat sufletele și cu vorbele aruncate aiurea la nervi. Toate aceste lucruri ne-au distrus iubirea.

Degeaba duci războaie să mă ai înapoi. Cel mai important război va fi cel cu tine însuți și cu timpul pe care îl vei petrece analizând fiecare moment al relației noastre pentru a vedea ce ți-a scăpat. În timp, după ce toată durerea va dispărea, vei realiza care ne-au fost greșelile și pe ce drumuri ne-am pierdut.

Chiar dacă m-ai pierdut,prețuiește ceea ce ți-am dăruit!Nu te preface ca nu am existat și nu da cu imaginea mea de pământ în fața altora. Păstrează respectul de dragul clipelor frumoase.Pune-le într-un colț de suflet, ridică fruntea sus și mergi mai departe!