Brânza topită, fie că este ambalată în felii individuale, numai bune de pus în sendviş, sau pachete cu brânză de întins pe pâine, este cunoscută în ţările anglofone ca „brânză procesată”, „brânză americană” sau aliment pe bază de brânză („cheese food”).
În Statele Unite ale Americii unele tipuri de brânză topită nu sunt recunoscute de autoritatea în domeniu (FDA) ca sortimente de brânză, datorită faptului că procendajului ingredentului principal al acestora poate fi chiar şi mai mic de 51%, situaţie în care sunt denumite „produse pe bază de brânză”.
Cum se produce brânza topită?
Brânza topită este o varietate de brânză procesată la căldură împreună cu alte ingrediente pe bază de lapte, emulsificatori, uleiuri vegetale săturate, sare, coloranţi alimentari, uneori şi zer şi/sau zahăr. A fost inventată în secolul trecut în Elveţia, însă a cunoscut succesul în America, atunci când James Kraft a inclus-o în producţia de masă, la scurt timp după al doilea Război Mondial.
Iniţial comericializată în bucăţi, momentul în care au fost lansate pachetele cu felii individuale, brânza topită a avut un succes uriaş, devenind unul dintre cele mai populare produse de larg consum din SUA.
Producătorii de brânză topită promovează ca avantaje ale brânzei topite: termenul de valabilitate mai mare decât al brânzeturilor convenţionale, efectul de topire omogenă şi păstrarea unui aspect uniform atunci când este gătită, costuri reduse datorită producţiei în masă şi un timp de producţie mult mai scăzut (faţă de brânzeturile naturale).
Ingredientele care fac posibile aceste „calităţi” ale brânzei procesate de a nu se topi într-un mod neomogen, neplăcut precum în cazul brânzeturilor naturale, care formează cocoloaşe atunci când sunt supuse la temperaturi ridicate, se numesc emulsificatori.
Conform unui studiu comparativ realizat de A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România) unul dintre tipurile de brânză topită disponibile pe piaţa din România, campion la numărul de emulsificatori (13), conţine: E 250 Nitrit de sodiu, E 450 Difosfati, E 451 Trifosfati, E 415 Guma xantan, E 621 Glutamat monosodic, E 301 Ascorbat de sodiu, E 120 Acid carminic, E 1422 Adipat de diamidon acetilat, E 331 Citrat de sodiu, E 450 Difosfati, E 452 Polifosfati, E 407 Caragenan, E 330 Acid citric.
Dintre tipurile de brânză topită analizate, cele mai sărace în aditivi conţineau cel puţin doi dintre: E 452 Polifosfati de sodiu, E 452 Polifosfati de potasiu, E 339 Fosfaţi de sodiu, E 500 Carbonat de sodiu, săruri esențiale în procesul de topire.
Sărurile de topire (polifosfaţi şi citraţi) folosite în procesarea brânzei topite au ca efect favorizarea eliminării calciului din sistemul osos, iar toate ingredientele care conţin în denumirea lor „sodiu” reprezintă, de fapt, un adaos de sare.
O felie sau 21 de grame de brânză topită conţine în medie 6.6 grame de grăsimi, din care 4.1 grame de acizi graşi saturaţi (ceea ce reprezintă 21% din limita zilnică a unui adult). Aşadar, brânză topită este un produs bogat în grăsimi “nesănătoase”, sare şi emulsificatori, care nu trebuie să se regăsească în alimentația copiilor și a persoanelor în vârstă.