Majoritatea dintre noi asociem apa minerală cu apa minerală carbogazoasă, acidulată. În realitate, între apa plată și apa minerală nu există nicio diferență.
Diferență este, însă, între apa carbogazoasă și cea fără dioxid de carbon. Găsim apă mineralizată care poate să fie minerală sau cu adaos de dioxid de carbon, sau apă plată, care este tot minerală. Diferența constă în faptul că una are dioxid de carbon adăugat sau în mod natural, iar cealaltă nu are.
Apa acidulată crește pofta de mâncare
Deși apa acidulată pare a fi o alegere mai bună decât băuturile cu zahăr, cum ar fi sucurile sau ceaiurile dulci, un studiu a demonstrat că aceasta a crescut producția unui hormon al foamei, numit grelină. Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Birzeit, din Palestina, apa acidulată ar favoriza luarea în greutate. Vinovat ar fi dioxidul de carbon, care ar putea contribui la creșterea poftei de mâncare, spun specialiștii. Oamenii de știință au testat teoria pe 16 cobai, care aveau la începutul studiului aceeaşi greutate, împărţiţi în patru grupuri:
primul grup a primit apă mineală cabogazoasă;
al doilea – o băutură plată îndulcită;
al treilea grup – o băutură acidulată îndulcită;
al patrulea grup – o băutură acidulată dietetică, cu îndulcitori.
Toate animalele au avut accces nelimitat la hrană. După 3 luni, cercetătorii au constatat că cele care consumaseră băuturi acidulate cântăreau mai mult decât cele care consumaseră băuturi fără acid. Savanţii au ajuns la concluzia că şoarecii hidrataţi cu băuturi acidulate consumă cu 20% mai multe alimente decât ceilalţi. La un an de la experiment, s-a mai descoperit că şoarecii cărora li se dăduseră băuturi acidulate aveau depozite semnificative de grăsime în jurul organelor vitale, iar testele de sânge au indicat niveluri foarte mari ale hormonului grelină, cunoscut ca ‘’hormonul foamei’’.
Aceleași rezultate și pe subiecţi umani
Studiul, realizat şi pe un eşantion redus de subiecţi umani, sugerează că apa acidulată ar favoriza luarea în greutate. Savanții au efectuat acelaşi experiment pe 20 de persoane adulte, sănătoase şi normoponderale. La final, s-a constatat că nivelul grelinei, în cazul celor care consumaseră apă acidulată, era de 6 ori mai crescut decât în cazul celor care băuseră apă plată.