Rugăciunea la Sfânta Sofia, ocrotitoarea mamelor și a fiicelor, ajută la vreme de necaz și le este de folos mai ales mamelor de fete, fiicelor aflate în impas.
Sfânta Muceniţă Sofia şi fiicele sale, Pistis, Elpis şi Agapis sunt prăznuite pe 17 septembrie. Au vieţuit în Italia şi au pătimit în timpul domniei lui Adrian (117-138).
Viața Sfintei Sofia este un model de viață creștină: ea s-a căsătorit, a dat naștere la trei fiice, iar soțul i-a murit la scurt timp, rămânând văduvă. Deși singură și în niște vremuri potrivnice creștinilor, ea le-a crescut pe cele trei fete ale ei cu multă dragoste în credința creștină.
Sofia, nume grecesc, înseamnă Înţelepciune. Pe fiice le-a botezat cu numele celor trei virtuţi teologice: Pistis – Credinţă, Elpis – Nădejde şi Agapis – Dragoste.
Rugăciunea la Sfânta Sofia și fiicele ei:
„O, sfintelor şi vrednicelor de laudă muceniţe, Pistis, Elpis şi Agapis şi înţeleaptă maică a curajoaselor fiice, Sofia, la voi cu rugăciune sârguincioasă acum venim.
Căci ce poate mijloci mai mult înaintea Domnului pentru noi dacă nu Credinţa, Nădejdea şi Dragostea? Aceste trei virtuţi de temelie, cu ale căror nume fiind numite, prin voi înşivă le-aţi arătat!
Rugaţi-L pe Domnul în necazuri şi în năpaste cu harul Lui cel nespus să ne acopere. Să ne izbăvească şi să ne păzească. Căci Bun şi Iubitor de oameni este!
Slava Lui, ca un soare neapus, acum în lumină dumnezeiască o vedem. În ajutorul smeritelor noastre rugăciuni degrab veniţi. Ca Domnul Dumnezeu păcatele şi fărădelegile noastre să le ierte. Și pe noi, păcătoşii şi nevrednicii de darurile Lui, să ne miluiască.
Rugaţi-vă, dar, pentru noi, sfintelor muceniţe, Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia slavă Îi aducem împreună şi Tatălui Său Celui fără de început şi Preasfântului şi Bunului şi de Viaţă Făcătorului Său Duh.
Sfintelor muceniţe, cele ce sunteţi pline de lumina cea cu Trei Lumini şi îndestulate acum de Dumnezeiasca strălucire; cele ce sunteţi de un nume cu virtuţile şi purtătoare ale numelor Dragostei, Nădejdii şi Credinţei, întăriţi-ne pe noi cu nădejdea, cu dragostea şi cu credinţa.
O, purtătoarelor de chinuri nebiruite, rugămu-vă pe voi, prealăudatelor fecioare, să cereţi neîncetat ca Puterea Cea din înălţime să liniştească acum viforul răutăţilor care ne-au cuprins şi să dea credincioşilor unire de cuget.
Fiindu-vă sufletele legate de dragostea lui Hristos, cu cuviinţă aţi trecut frumuseţea celor pieritoare şi vremelnice; şi prin osteneli sihăstreşti aţi omorât patimile, iar prin chinuri şi dureri primind mucenicia, v-aţi arătat adevărate ucenice ale Cuvântului.
Pentru aceasta Stăpânul, pentru îndoita mucenicie, v-a dăruit vouă cununi şi v-a învrednicit de Cămara cea de mire, preafericitelor muceniţe. Iar acum, rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greşeli celor ce cu dragoste prăznuiesc sfântă pomenirea voastră. Amin!”
