Mama mea are 75 de ani. Intr-o zi, vine la mine, imi da niste mere si imi zice:”Nu sunt foarte frumoase, dar la gust nu se compara”. Le iau, impreuna cu niste lapte acru, urc in masina si plec.
Pornesc la drum. Incep sa schimb orasele, fusele orare iar pe la mama mai pot trece doar cand imi permite timpul.
Dupa ce le fac pe toate. Dupa ce merg la cafea cu prietenele, dupa ce-mi fac manichiura. Ii aduc cate ceva gustos, o intreb in graba cum ii mai merge, ascult cu nerabdare despre cum se impaca cu tata. Ce ar mai avea oare de impartit? O iau peste picior cand imi povesteste despre grijile sale care, din punctul meu de vedere, sunt niste fleacuri.
Si din nou plec, fug sa-mi caut de ale mele.
Bineinteles, ca orice mama, imi reproseaza ca nu am fularul la gat. Imi recomanda sa muncesc mai putin si sa nu ma stresez asa tare. Stie ca viata este prea complicata si nu se supara daca nu pot veni mai des, scrie articole365.ro.
Dinstanta dintre noi doi este una relativ mica, de doar 40 de km. O sun frecvent si-i ascult povestile sale despre cum a fost la piata, despre sora ei, care este singura in sat, ca patrunjelul a crescut dupa ploaie si ar trebui sa-l taiem si ca rosii nu mai sunt din cauza secetei, iar motanul si-a pierdut un ochi, pe unde o fi umblat…
O ascult indiferenta cu telefonul la ureche si-mi dau seama ca sunt o fire foarte rece si cruda. Apoi imi dau seama de faptul ca vocea ei sonora care rasuna in telefon, toate cuvintele si frazele, toate certurile noastre formeaza, de fapt, viata noastra, cea care este aici si acum.
Dupa ceva timp, plec la ea acasa fara sa o anunt. Cand am ajuns acasa, mama mi-a prajit niste peste. Imbrac puloverul ei in timp ce ea se duce in bucatarie sa porneasca aragazul pentru a se incalzi. Ma simt iarasi ca o copila, fara nici o grija.
Mama, scumpa mea, sa traiesti cat mai mult! Pentru ca nu stiu cum este sa nu-ti aud vocea, pentru ca nu stiu cum as putea trai fara bucatele tale si fara caldura case parintesti…
Pretuiti-va mamele, merita! Mai tarziu vom regreta cand nu vor mai fi langa noi!